Ce am gasit interesant pe internet:

Un articol bun pentru cateva gustari in timpul turelor sau dupa: Velocafe.ro (alimentatia din timpul turei)

Transfagarasanul prin ochii unui strain: The Transfăgărășan Highway, a Pilgrimage

 


Pe bicicleta:

Saptamana 1 iunie

 

Marti si Miercuri am tras cat am putut intr-o sala de sport oribila, pe o bicicleta de cardio cu saua cat una de cal. Macar sa imi mentin cat de cat conditia.

Chiar daca dormisem doar 4 ore, vineri am facut pe trainer tempo cu cateva intervale de putere.

Sambata am facut o tura usoara la Timisu de Jos, asta ca sa imi aduc aminte cum se foloseste MTB-ul, pentru concursul de duminica.

Duminica: BikeRace Brasov. Am participat de data asta la tura lunga, iar dupa ciclocomputer asta e rezultatul:

  • 36.3km Distanta
  • 2:24:33 In miscare
  • 1,029m Diferenta de nivel
  • 2:33:25 Timp total
  • Locul 18 din 75 la categoria de varsta
  • Locul 46 din 139 la general

La finish

Dupa cum m-am simtit in ultimele zile, nu credeam ca o sa termin decat in minim 3 ore concursul, dar spre surprinderea mea am inceput bine. Pentru mine primii 8 km de urcare continua au fost cei mai buni, nu imi trebuia indemanare de mtb, era doar suferinta cu care m-am impacat. Am depasit constant o perioada dupa care am cam ramas pe pozitie. Cand au inceput coborarile, am inceput sa pierd teren si am luat cateva cazaturi usoare. Nu mi-a placut foarte tare marcajul/ghidarea in locul unde se intersecta traseul cu el insusi, acolo am cazut iar incercand sa-mi dau seama pe unde sa merg. Au fost si cateva portiuni prea grele/periculoase pentru mine pentru a merge pe bicicleta, dar si ceilalti din jurul meu tot pe langa au mers. La km 20, am umblat putin la camera de filmat, si imediat dupa, nu am tinut bine de ghidon pe coborare si am pierdut controlul bicicletei, terminându-se cu o tranta spectaculoasa cu dat peste cap. Pacat ca tocmai oprisem camera de filmat :))). In cateva secunde cat am fost jos, pentru ca m-am ridicat repede, m-au depasit 4-5 persoane. Genunchiul si cotul ma dureau de la juliturile incasate, dar nu era ceva grav, doar usturimea specifica cand te rașchetezi bine. Am tras mai tare putin sa incerc sa recuperez locurile pierdute, nu ca as fi avut vreo speranta la ceva maret, dar simteam ca am stricat ceva si trebuie sa repar. Am terminat destul de bine, fara sa fiu lesinat la final. Concluzia: nu e bine sa merg la concursuri de MTB cand eu nu am iesit tot anul cu MTB-ul. O sa ma rezum la cross-country de aici incolo, in caz ca mai particip la concursuri de offroad.

 Cateva portiuni din filmarea de la concurs